Mănăstirile din Iași: câte sunt, ce program au, ce traseu faci

Când oaspeții ne întreabă ce pot vedea în afara Iașului, răspunsul nostru e aproape mereu același: Hadâmbu. Am fost la cele trei mănăstiri din sudul județului și la câteva dintre cele din oraș, așa că ghidul ăsta a pornit dintr-o curiozitate simplă — câte sunt, de fapt, și care se pot vizita? La prima întrebare nu există un răspuns oficial, iar la a doua răspunsul e mai sec decât ne așteptam.

Pe scurt: Arhiepiscopia Iașilor are 94 de mănăstiri și schituri, dar peste trei județe — nu publică o cifră doar pentru Iași, iar numărătoarea după adrese dă rezultate diferite după cum o faci. Iașul e „oraș de pe șapte coline”, însă numai patru dintre cele șapte poartă mănăstiri. Iar dintre casele pe care le-am verificat, doar două își publică programul online.

Câte mănăstiri sunt în județul Iași

Sursa de referință e lista oficială a Arhiepiscopiei Iașilor, care își anunță pe prima pagină acoperirea: „Vizitați virtual cele 94 de mănăstiri și schituri din Arhiepiscopia Iașilor!”. Aici e prima capcană: Arhiepiscopia se întinde peste trei județe — Iași, Neamț și Botoșani — așa că cele 94 nu sunt ale Iașului.

Am încercat să le numărăm noi, din lista lor de contact, care tipărește adresa poștală completă a fiecărei case, județul inclus. Și aici e a doua capcană, pe care o spunem fiindcă ne-a costat: numărătoarea nu dă același rezultat de două ori. Depinde ce socotești. Catedrala Mitropolitană apare în blocul Iașului, dar nu e mănăstire. Câteva case sunt trecute la alte secțiuni, deși adresa lor e în județul Iași — Schitul Băiceni-Secu, la Cucuteni, sau Schitul Boureni, la Moțca. Iar unele nume induc singure în eroare: „Schitul Băiceni - Neamț” are adresa în comuna Todirești, județul Iași.

Ce se poate spune cinstit: sunt câteva zeci, iar cifra exactă depinde de metodă. Pentru comparație, categoria de pe Wikipedia spune limpede „Următoarele 18 pagini aparțin acestei categorii, dintr-un total de 18” — dar e un subset, nu o listă completă: îi lipsesc, între altele, Bărboi, Miclăușeni și toate schiturile. Dacă vrei numărul exact, lista Arhiepiscopiei e locul unde îl numeri singur.

A treia capcană e Horaița, care apare des în listele despre Iași. Adresa ei din lista oficială e „Sat Poiana, comuna Crăcăoani, cod 617145” — cod poștal de Neamț. E mănăstire de Neamț, nu de Iași.

Șapte coline, dar nu șapte mănăstiri

Formula „cele șapte mănăstiri de pe cele șapte coline ale Iașului” circulă în ghiduri, în postări și în textele de turism. Colinele sunt reale și atestate: Wikipedia le enumeră ca „Breazu, Bucium, Cetățuia, Copou, Galata, Repedea și Șorogari”, iar Ansamblul Mitropolitan Iași — structura de pelerinaj și turism a Arhiepiscopiei — dă aceeași listă. Până aici, totul se verifică.

Ce nu se verifică e a doua jumătate. În inventarul de obiective al Ansamblului Mitropolitan, fiecare colină are trecut ce stă pe ea, iar socoteala nu iese. Textul de acolo, cuvânt cu cuvânt: „Dealul Breazu;” — atât, fără niciun monument. „Dealul Repedea: Rezervația Repedea (1955)”, o rezervație paleontologică. „Dealul Șorogari. Sit arheologic (Ivănești).” În schimb, pe „Dealul Cetățuia” sunt trecute două: „Mănăstirea Hlincea (1587), Mănăstirea Cetățuia (1668)” — Cetățuia sus pe deal, iar Hlincea, după Wikipedia, „la poalele dealului Cetățuia”, la vreo 3 km sud-vest, deja în comuna Ciurea.

Cum e corect: Iașul e „oraș de pe șapte coline”, dar, după inventarul Ansamblului Mitropolitan, mănăstiri poartă patru dintre ele — Bucium, Cetățuia, Copou și Galata. Pe Repedea e o rezervație, pe Șorogari un sit arheologic, iar în dreptul Breazului nu e trecut nimic.

Mănăstirile din oraș, pe scurt

Astea sunt casele din municipiu și de pe coline, cu detaliul care le deosebește una de alta. Unde apare o adresă poștală, e cea tipărită de Arhiepiscopie; restul sunt situări.

Trei Ierarhi e locul unde au ajuns moaștele Sfintei Parascheva, în 1641. Nu mai sunt acolo: astăzi se află la Catedrala Mitropolitană, iar în jurul lor se strânge, în fiecare octombrie, cel mai mare pelerinaj din zonă. E o confuzie ușor de făcut.

Două lucruri merită lămurite. La Bărboi, mormântul din nișa peretelui sudic al pronaosului e al lui Alecu Russo, nu al lui Vasile Alecsandri, cum se scrie uneori. Tot despre Bărboi: Arhiepiscopia o trece încă între mănăstirile ei, în timp ce Wikipedia o dă ca biserică parohială după secularizarea din 1863. Ambele variante au temei. Aroneanu, în schimb, apare pe pagina Primăriei Iași ca mănăstire, dar mănăstirea s-a desființat în decembrie 1863: azi e biserica parohială a satului.

Mănăstirile din sudul județului

Partea asta e vecinătatea noastră. Celor trei pe care le cunoaștem cel mai bine le-am dedicat ghiduri separate.

• Bârnova — cea mai apropiată de oraș dintre cele din sud: 10 km pe drumul Vasluiului, cifră pe care o dau la fel și Primăria Iași, și Wikipedia (pe șosea, până la poartă, faci ceva mai mult — în ghidul ei am socotit ~12 km). Ctitorită de Miron Barnovschi-Movilă pe la 1626–1629, cu un hrisov datat 11 noiembrie 1628; la mazilirea lui, în 1629, biserica încă nu era gata, și a terminat-o Eustratie Dabija. Alături e pădurea Bârnova-Repedea.
• Dobrovăț — la 25 km sud-est de Iași după Wikipedia (pe DJ247 am socotit ~27), zidită între 1503 și 1504. E ultima mănăstire ctitorită de Ștefan cel Mare; ultima lui ctitorie în general e biserica din Reuseni, județul Suceava, începută în septembrie 1503, la câteva luni după Dobrovăț. Distincția e a noastră: sursele spun despre Dobrovăț „penultima ctitorie”, fiindcă Reuseni e biserică, nu mănăstire.
• Hadâmbu — la 30 km sud-vest, în comuna Mogoșești după lista Arhiepiscopiei și după Primărie (Wikipedia o trece la comuna Mironeasa — am lămurit încurcătura în ghidul dedicat). Are icoana Maicii Domnului despre care se spune că a izvorât mir. Aici îi trimitem cel mai des pe oaspeții care ne întreabă.
• Hlincea, în comuna Ciurea — la poalele dealului Cetățuia, la vreo 3 km sud-vest de mănăstirea Cetățuia, după cum o situează Primăria. Ctitorie de secol XVI, refăcută de Vasile Lupu și terminată de fiul său Ștefăniță în 1660.
• Stavnic, în comuna Voinești. Ctitorul ei, după fișa mănăstirii, e „medelnicerul Constantin Cocoranul, care ulterior s-a și călugărit aici, luându-și numele monahal de Calistru”. Satul se numește Schitu Stavnic, deși Arhiepiscopia o trece ca mănăstire.

Programul: de ce e mai bine să dai un telefon

Dintre casele pe care le-am verificat una câte una, doar două își publică programul pe site. La restul, secțiunea „program liturgic” e o pagină-index goală sau lipsește — la Cetățuia site-ul ne-a întors o eroare, deci acolo rămâne nedeterminat. Pentru casele verificate de noi nu am găsit, altfel spus, un orar de vizitare pe care să-l consulți dinainte.

Cele două care publică, cu programul redat integral de pe paginile lor:

Atenție la sâmbătă: la Bucium slujba de dimineață începe la 8.00, nu la 5.00 ca în timpul săptămânii. Pentru toate celelalte case, răspunsul practic stă tot în lista Arhiepiscopiei: acolo e tipărit numărul de telefon al fiecăreia. Hadâmbu răspunde la 0232 228760, Stavnic la 0766 466665. Un telefon scurtează drumul mai bine decât orice listă.

Ce nu vei citi aici: reguli de ținută, de fotografiat sau de intrare în timpul slujbei. Nu am găsit niciuna publicată pe site-urile oficiale ale mănăstirilor. Singurul indiciu îl dau paginile celor două tururi oficiale, care trec „taxe de intrare, taxe foto, masa” la neincluse — semn că undeva se practică, așa că merită întrebat la fața locului.

Traseu: cele două tururi oficiale și varianta cu mașina

Ansamblul Mitropolitan are două trasee proprii, publicate, de câte șase ore fiecare.

Primul, „Colinele Iașiului — Tur de Mănăstiri”, merge așa: „Plecare Centru Iași – Mănăstirea Galata – Mănăstirea Hadâmbu – Mănăstirea Cetățuia – Bucium (Vedere asupra Iașiului) – Mănăstirea Vlădiceni – Mănăstirea Podgoria Copou – Sosire Iași Centru”. Include „ghid RO/EN/FR (în funcție de disponibilitate)”, transport, degustare de vin la mănăstire, masă în regim mănăstiresc și un pachet cadou. Sunt cinci mănăstiri și un punct de belvedere — nu șapte. Prețul nu e afișat pe pagină, iar pagina se contrazice singură: „masa” apare și la incluse, și la neincluse.

Al doilea, „Ascultări în Mănăstiri”, schimbă complet unghiul: în loc de biserici, vizitezi atelierele. Veșminte liturgice la Galata, broderie la Frumoasa, pictură la Bucium, cu oprire la Cetățuia.

Dacă mergi cu mașina, pe cont propriu, socoteala noastră e mai simplă: două-trei mănăstiri legate într-o ieșire înseamnă o jumătate de zi. Pleci după micul dejun și ești înapoi pe la prânz sau spre seară, în funcție de cât stai la fiecare. Mai multe obiective din aceeași zonă găsești în ghidul împrejurimilor Iașului.

Unde dormi dacă faci circuitul

Dacă rămâi în oraș, ai tot ce vrei la câțiva pași de Trei Ierarhi și de Golia. Dacă vrei partea de sud, aproape de Bârnova, Dobrovăț și Hadâmbu, satele de aici sunt în afara orașului și e mai liniștit. Noi, în Poiana cu Cetate, avem parcare în curte, iar căsuța rămâne doar a voastră, oricâți ați fi — disponibilitatea o verifici direct. Cine suntem și de cât timp, pe pagina despre noi.

Întrebări frecvente despre mănăstirile din Iași

Câte mănăstiri sunt în județul Iași?
Nu există o cifră oficială pentru județ. Lista Arhiepiscopiei Iașilor acoperă 94 de mănăstiri și schituri, dar peste trei județe — Iași, Neamț și Botoșani — iar numărătoarea după adrese dă rezultate diferite după cum socotești casele trecute la alte secțiuni. Categoria de pe Wikipedia dedicată județului are 18 intrări, dar e un subset.

Care sunt mănăstirile de pe cele șapte coline ale Iașului?
Colinele sunt Breazu, Bucium, Cetățuia, Copou, Galata, Repedea și Șorogari. Mănăstiri poartă însă doar patru: Bucium, Cetățuia (unde inventarul Ansamblului Mitropolitan trece două — Cetățuia și Hlincea), Copou și Galata. Pe Repedea e o rezervație, pe Șorogari un sit arheologic, la Breazu nimic.

Ce program de vizitare au mănăstirile din Iași?
Majoritatea nu publică unul. Dintre casele verificate de noi, doar Bucium și Vlădiceni își afișează programul liturgic online. Pentru restul, sună la numărul din lista Arhiepiscopiei înainte să pleci.

Care e cea mai apropiată mănăstire de Iași?
În oraș sunt mai multe — Trei Ierarhi și Golia, ambele pe traseul pietonal din centru, sunt cele mai la îndemână. Dintre cele din afara orașului, cea mai apropiată e Bârnova: 10 km pe drumul Vasluiului, după Primăria Iași și Wikipedia.

Care e ultima mănăstire ctitorită de Ștefan cel Mare?
Dobrovăț, zidită între 1503 și 1504, la 25 km sud-est de Iași. Ultima lui ctitorie în general e însă biserica din Reuseni, județul Suceava, începută în septembrie 1503 — de aceea sursele trec Dobrovățul drept penultima ctitorie, dar ultima mănăstire.

Adresele, numerele de telefon și programele liturgice sunt cele publicate de Arhiepiscopia Iașilor la 25 august 2026, iar itinerariile celor două tururi, cele publicate de Ansamblul Mitropolitan la aceeași dată. Dacă găsești ceva schimbat între timp, scrie-ne la contact@casutacumaci.ro.

Foto copertă: biserica Mănăstirii Golia, văzută prin arcada porții. Autor: Ionut Ignat, CC BY-SA 4.0, via Wikimedia Commons, decupată.